Dacă astăzi trăiești starea de împlinire ori dezamăgire profundă, dacă ești plin de iubire ori de furie sau ură, responsabilitatea îți aparține în totalitate.
Am avut de curând o discuție cu o doamnă angajată plenar pe calea evoluției și a schimbării, deschisă la idei, obiceiuri ori practici noi pentru îmbunătățirea propiilor stări interioare. Fără să bănuiesc, am atins un ‘buton” extrem de sensibil.
Povestindu-mi despre neiertări, întâmplări din copilărie care încă o afectează, i-am amintit că este necesar, înainte de toate, să își asume întreaga responsabilitate pentru propriile trăiri. Atunci s-a declanșat tzunami-ul. Nu putea fi de acord cu asta. Mi-a spus că a auzit de la mulți oameni celebri același lucru și nu, nu poate fi ea responsabilă pentru ceea ce au făcut atunci adulții. Ea era doar un copil…și multe altele…
În timp ce vorbea, am înțeles care era sensul pe care îl dădea acestui concept și am simțit să îi ofer înțelegerea pe care eu o am vis-a-vis de ceea ce înseamnă asumarea responsabilității.
Pentru mine asumarea responsabilității se referă la felul în care eu percep, înțeleg, interpretez fapte, situații din trecut și astfel sunt pe deplin responsabilă de ceea ce simt, de calitatea vieții mele. Ceea ce au făcut cândva ceilalți nu poate fi schimbat și știm că fiecare dintre noi acționează cum poate cel mai bine, cu resursele pe care le are la momentul respectiv.
Nu poți fi responsabil pentru faptele altuia și ești responsabil pentru ceea ce trăiești în interior vis-a-vis de ceea ce s-a întâmplat la un moment dat, în trecut.
Dacă acum trăiești durere, furie, frustrare, ură, neiertare sau dacă nu-ți place viața ta în întregul ei ori poate un singur aspect al vieții tale, doar tu ești responsabil. Nimeni altcineva nu este dator să schimbe ceva (și te asigur că niciodată sau aproape niciodată, ceilați nu vor schimba nimic) pentru ca ție să îți fie mai bine.
Singurul mod în care poți transforma suferința in bucurie este să îți schimbi percepția asupra evenimentelor. Este nevoie să privești din alte perspective, să integrezi noi adevăruri interioare, care îți vor permite să te poziționezi diferit, în avantajul tău.
Asumarea responsabilității nu înseamnă să te simți vinovat. Asumarea responsabilității înseamna să știi că ceea ce simți se datorează modului în care tu percepi situația și mai ales, să știi că doar tu poți schimba trăirea interioară, că tu deții cheia.
Când accepți că responsabilitatea este la tine, știi că tu ai puterea să schimbi ceva. Atâta timp cât consideri că altcineva este responsabil ori vinovat pentru ceea ce tu trăiești, înseamnă că i-ai cedat celuilalt toată puterea. Și ce poți face când nu ai nicio putere?
M-am bucurat să văd lumina de pe fața doamnei care fusese atât de revoltată și știu că a înțeles și integrat acest adevăr.
Să-ți asumi responsabilitatea înseamnă să descoperi că puterea se află la tine, înseamnă să-ți recunoști puterea și să știi că de tine depinde să acționezi în felul tău sau să ceri ajutor pentru ca trăirea ta interioară să fie una de bucurie, satisfacție, împlinire.
